A fost nebun după ea din prima zi. A remarcat-o la o prezentare de modă. Înaltă și subțire, diafană în  toate rochiile pe care le-a purtat pe podium, l-a vrăjit iremediabil când a văzut-o în rochia de mireasă cu care se încheia colecția. A așteptat până la majoratul ei și a început asediul. Nu i-a luat prea mult, era frumos, tânăr încă și extrem de bogat.

După ce s-au căsătorit, ea a vrut mai mult și mai mult spațiu, pe când el își dorea doar să fie cu ea. A cumpărat un hotel și ar fi vrut să o facă să se simtă regină.

Ceața era atât de deasă în dimineața aceea, încât afară nu se vedea mai nimic. El simți o căldură bruscă, de parcă brusc s-ar fi aflat într-o baie turcească și aburii îi împiedicau vederea. Se răzgândi când ea îl sărută de rămas-bun. Încercă în zadar să o oprească. Ea ajunse la ușile rotative de la ieșire și se opri  pentru câteva secunde, așa cum făcea de fiecare dată. Fiindu-i frică, stătea să-și calculeze cel mai bun moment. Cu un zâmbet victorios pe față, chicoti atunci când păși. Ușile o înghițiră într-o clipă și apoi îi trântiră trupul pe jos. Capul îi fu retezat la următoarea rotație completă și se rostogoli până în dreptul ferestrei la care stătea el.

Ceața se risipi ca prin minune și el apucă să o privească în ochi înainte să ducă pistolul la tâmplă.

El montase lamele fine  de oțel la uși în noaptea dinainte, imediat după ce detectivul particular îi adusese dovezile că ea îl înșală.