Sună telefonul. Arunc rapid un ochi pe ecran și văd un număr de rețea fixă. O voce ușor hârâită:

– Alo, Doinița?

– Bună ziua, ați greșit numărul.

– Cum să greșesc eu numărul? Nu e 07ab cdefgh?

– Cum vă spuneam, ați greșit, va trebui să mai formați încă o dată.

– Nu. Vreau să-mi faci legătura.

– Poftim!? Cum să vă fac legătura? Închideți și formați din nou.

– Nu pot, că nu văd.

– Cum adică nu vedeți?

– Ce nu-nțelegi? Nu e lumină în hol.

– Luați telefonul și mergeți undeva unde e lumină, într-o altă cameră.

– Habar n-ai ce spui! Telefonul e fixat de perete și eu nu văd, fă-mi legătura cu Doinița!

– N-am cum să vă fac legătura. Nici nu am numărul.

– Păi, scrie: 07ab cdefgh.

 

M-am amuzat și am înghițit în sec în același timp. O vedeam pe doamna L formând numărul de pe un hol întunecat, un bec fără abajur care dă o lumină palidă. Îmbrăcată într-o rochie de casă cu trandafiri roz, cu o vestă tricotată, doamna L se rățoiește la mine să o pun în legătură cu – să-I zicem – Doinița. Pe care am sunat-o și i-am transmis rugămintea doamnei L. A urmat o conversație la fel de aberantă.

– Bună ziua, am numărul dumneavoastră de telefon de la doamna L care vă roagă să o sunați.

– N-am cum să o sun când are ea chef, sunt la serviciu.

– Când aveți timp, doamnă, vă rog eu mult să nu țipați și dumneavoastră la mine. Doamna L m-a sunat din greșeală.

– Scuze, dar mă face cu nervii.

– Vă cred, este foarte dificil să ne păstrăm cumpătul când o iau razna cei în vârstă. Bănuiesc că vă dați seama că doamna L are o condiție dificilă de sănătate, e vorba de un început de demență senilă după cum sună.

– Probabil, dar n-am ce să-i fac. Ieri am fost până acolo și nu a vrut să-mi deschidă.

– Poate nici nu vede bine? V-ați gândit la medic? Îmi dau seama că vă e greu. Faceți și dumneavoastră ce puteți.

– Da, dar nu vrea. Vă mulțumesc mult.

 

În fotografie sunt patru gagici pe care le-am fotografiat în Taormina, Sicilia.  Fetelor, să ne gândim la fotografia noastră de grup de peste 30 de ani! Am stabilit deja fiecare ce culoare de păr va avea: Sabina o să fie mov închis, Delia nu s-a hotărât, cred că va merge pe ceva natural, Laura va rămâne roșcată, iar eu voi fi roz. Suntem doar patru în imagine pentru că: Anca va face fotografia și va fi, cu siguranță, blondă. Pia dă indicații. Laura râde în hohote. Ana ne face fișe și ne transmite observații de specialitate. Suntem în excursia organizată de Sorina care nu apare în fotografie, pentru că verifică următorul obiectiv turistic. Raluca vorbește la telefon. Copiii și nepoții n-au venit în excursie, am plecat să ne facem de cap.

O să le sun și o să le propun să stabilim o zi în fiecare lună când ne vom vedea. O zi măcar în care să fim noi însene, să ne vedem cum evoluăm, să ne trimitem una pe alta la medic din timp. O zi în care să ne fim aproape. Ne-am luat cu treburi, cu copii, cu agitație și uităm de noi, deseori.

 

Vă iubesc, fetelor!